New Releases by V.s. Naipaul

PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2001 „Indiferent ce ar scrie, Naipaul o face ca un maestru.“- The New York Review of Books Un loc întunecat este povestea cu accente autobiografice a lui V.S. Naipaul – dureroasă și hilară în același timp, profundă și ponderată – despre prima vizită în India, țara strămoșilor săi. Avea douăzeci și nouă de ani și a rămas acolo un an. Din momentul sosirii în Bombayul afectat de prohibiție, cu whisky și coniac ieftin în bagaje, a simțit o înstrăinare culturală față de subcontinent, care a devenit pentru el o țară a miturilor, un loc întunecat care i se închidea în urmă pe măsură ce înainta. În călătoria din mlaștina birocratică a Bombayului către frumusețea eterică a Cașmirului, de la o peșteră sacră de gheață din Himalaya la un templu abandonat lângă Madras, Naipaul parcurge un drum prin inima umanității, unde întâlnește funcționari publici timizi, servitori obraznici, un sfânt suav și egoist, o americancă în căutare de revelații religioase… Un loc întunecat cuprinde și răspunsul surprinzător pe care și-l dă Naipaul la întâlnirea cu sistemul de caste paralizant al Indiei, la acceptarea aparent senină a sărăciei și mizeriei și la conflictul dintre dorința de autodeterminare și nostalgia pentru dominația britanică. Rezultatul este probabil cea mai elegantă și pasionantă carte scrisă vreodată despre subcontinent. „Aceasta este India. Nu cunosc o altă carte care să surprindă atât de bine asemenea imagini năucitoare… Genial! “- The Observer Abilitatea narativă a lui Naipaul e spectaculoasă. Cititorul se întoarce cu plăcere la revelațiile desfășurate lent, pas cu pas, ale Indiei, dar și ale autorului însuși.“ - The Times „Scrierile de călătorie pline de detalii și de observații ale lui Naipaul reprezintă o reflecție remarcabilă asupra ciocnirii civilizațiilor.“ - The New York Times V.S. Naipaul s-a născut în Trinidad în 1932. În 1950 primește o bursă în Marea Britanie, unde studiază o perioadă de patru ani la University College, Oxford, apoi merge în Londra, unde se apucă de scris, singura meserie pe care a practicat-o vreodată. Printre romanele sale se numără A House for Mr Biswas, The Mimic Men (Măscăricii), Guerrillas, A Bend in the River și ThThe Enigma of Arrival (Enigmatica sosire). În 1971 a primit Premiul Booker pentru In a Free State. Printre volumele sale de nonficțiune, la fel de apreciate de public, se numără: Among the Believers, Beyond Belief, ThThe Masque of Africa și o trilogie despre India: An Area of Darkness (Un loc întunecat), India: A Wounded Civilization și India: A Million Mutinies Now. În 1990, V.S. Naipaul a primit titlul de Cavaler pentru serviciile aduse literaturii; în 1993, a fost primul laureat al Premiului David Cohen pentru literatură britanică. În anul 2001 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură. A murit în 2018.

En Leer y escribir , Naipaul pasa revista a su relación con la lectura y con el hecho de escribir. En esta breve narración, escrita desde la memoria más personal, el autor pasa revista a su relación con el libro y con el hecho de escribir. Desde sus primeras lecturas (por ejemplo, Veinte mil lenguas de viaje submarino) hasta su relación con la escritura y su concepción de la labor del escritor. Un texto sencillo en el que, partiendo de sus impresiones, el autor nos acerca sin ninguna dificultad a su mundo y a sus percepciones personales. Todo ello conforma el fresco de una vida dedicada a la escritura, desde los difíciles comienzos de la década de 1950 hasta la actualidad. La memoria de un aprendizaje interior y exterior que refleja las dificultades propias de haber vivido en una tradición básicamente oral como la cultura hindú. En unos tiempos en los que se cuestiona cuál es el papel de la lectura y la escritura en la vida de los seres humanos, V. S. Naipaul, premio Nobel de Literatura ofrece una respuesta personal, apasionada y original. Reseña: «Naipaul es el único gran escritor inglés que vale la pena leer.» Guillermo Cabrera Infante, El Cultural

One out of many -- Tell me who to kill -- In a free state.

Nel 1961 la scena letteraria fu scossa da un romanzo molto diverso da tutti quelli che negli stessi anni venivano letti, discussi e acclamati. Era la possente saga di Mr Biswas, nato in una capanna di Trinidad, involontario responsabile della morte del padre, e da allora destinato a spendere la vita in cerca di una casa diversa da quelle in cui via via si consuma la sua dannazione: la vecchia veranda che condivide con la sposa bambina Shama; la bottega di Chase, villaggio-mercato dove cerca per la prima volta una sua via nel mondo; il riparo di fango e paglia delle piantagioni di canna da zucchero in cui viene arruolato come caposquadra. Epica resa dei conti col viluppo di sentimenti che lega ciascuno alle proprie origini, commedia nera, satira di un mondo meticcio che ci restituisce, rovesciata, l’immagine dell’Occidente, questo grande romanzo popolare (che non a caso apparve per la prima volta in Italia all’interno di una collana che ospitava, fra gli altri titoli, "Via col vento" e "La saga dei Forsythe") fu la rivelazione di un universo di suoni, odori e voci che rimane un puro incanto esplorare, e prima ancora il folgorante debutto del suo cantore più celebre, V.S. Naipaul.

La historia del viaje vital de un escritor hacia la comprensión, por el Premio Nobel de Literatura V.S. Naipaul. Un camino en el mundo es la historia del viaje vital de un escritor hacia la comprensión, tanto de los sencillos materiales de la herencia -la lengua, el carácter, la historia familiar- como de las largas y entretejidas hebras de un pasado histórico profundamente complejo: «Cosas apenas recordadas, cosas que solo se liberan mediante el acto de escribir.». Lo que Naipaul escribe, lo que su liberación de recuerdos nos permite ver, es una serie de momentos desplegados e iluminados en la historia de los imperialismos español y británico en el Caribe. Cada uno de los episodios se ve a través de la lente clarificadora del narrador, que se reinventa a sí mismo para poder escapar de la propia historia que ansía narrar. Con aguda inteligencia, Naipaul ha creado un monumental relato de identidad recobrada y reconstruida. Reseña: «Naipaul es un gran escritor. Sus novelas son humorísticas, satíricas, costumbristas, repletas de ternura y crueldad, de cierto lirismo... Leerlo es siempre un placer». Rafael Conte

"L’enigma dell''arrivo" è nello stesso tempo un''intensa meditazione autobiografica e una delle più ipnotiche narrazioni della maturità di Naipaul. Tutto ruota intorno al luogo in cui lo scrittore si insedia al suo ennesimo ritorno in Inghilterra: un cottage nella valle del Wiltshire che solo un breve viottolo separa dall’incanto arcano di Stonehenge, i cui antichi tumuli «profilati contro il cielo» si intravedono dal varco di una siepe. Da qui – da questo osservatorio opaco e metafisico, dove cupi parchi secolari convivono con autostrade solcate da camion colorati come giocattoli – lo scrittore scruta e ricorda, in un unico flusso. Scruta la comunità circostante (mungitori, contadini, piccoli imprenditori e giardinieri in tweed) come un microcosmo ibernato in una «rete di risentimenti reciproci», di gente infelice che per sopravvivere deve restare «cieca alla propria condizione». E ricorda le tante sequenze del suo passato di nomade e apolide, dalla Trinidad romantica e perduta della sua infanzia (un universo «di campi di canna da zucchero e di capanne e di bambini scalzi») a una Londra «estranea e sconosciuta», che gli porterà – tra i doni taumaturgici – una passione febbrile per Charles Dickens. L’esito è un percorso umano e intellettuale di disillusione radicale, in cui Naipaul – immettendo nella propria cadenza un inconsueto timbro malinconico – trova il solo appiglio e la sola vera patria in una tortuosa vocazione di scrittore.

In V.S. Naipauls ‘Een huis voor meneer Biswas’ wordt Mohun Biswas na de verdrinkingsdood van zijn vader van de ene naar de andere verblijfplaats gestuurd, totdat hij in de familie Tulsi trouwt. Maar daarmee is nog steeds geen einde gekomen aan zijn afhankelijkheid van anderen. Hij komt in opstand en door middel van verschillende carrières probeert hij zich uit de greep van zijn schoonfamilie te worstelen en eindelijk een huis voor zichzelf te verwerven. Losjes gebaseerd op het leven van V.S. Naipauls vader op Trinidad vormt deze roman een hartverscheurende, tragikomische beschrijving van een man op zoek naar autonomie tegen de achtergrond van de dekolonisatie. Het oeuvre van V.S. Naipaul werd in 2001 met de Nobelprijs voor de Literatuur bekroond.

Una zona de oscuridad es un clásico fundamental de la literatura de viajes, probablemente el libro más elegante y apasionado que se haya escrito sobre la India. Una zona de oscuridad es el primer libro del premio Nobel V.S. Naipaul sobre la tierra de sus antepasados, fruto de su primer viaje al subcontinente indio en 1964. Desde el caos de Bombay a la belleza inmarcesible de Cachemira, de una sagrada cueva helada en el Himalaya a un templo abandonado en Madrás, Naipaul descubre una asombrosa variedad de tipos humanos, modestos funcionarios públicos y criados arrogantes; un sinuoso santón y un fascinado estadounidense en busca de la fe. Naipaul también expone su reacción personal y distinta al paralizante sistema de castas, a la aparentemente serena aceptación de la pobreza y la miseria, y el conflicto entre el deseo de autodeterminación y la nostalgia por la dominación británica. En Una zona de oscuridad forma, junto a India, tras un millón de motines (DeBolsillo 2011) e India: una civilización herida, su aclamada trilogía sobre la India. «Mi India no era como la de los ingleses o los británicos. Mi India estaba llena de dolor. Unos sesenta años antes mis antepasados habían hecho el larguísimo viaje desde India hasta el Caribe, de al menos seis semanas, y aunque apenas se hablaba de ello cuando yo era pequeño, a medida que fui haciéndome mayor empezó a preocuparme cada vez más. De modo que, a pesar de ser escritor, yo no iba a la India de Forster o de Kipling. Iba a una India que solamente existía en mi cabeza...» La crítica ha dicho... «La literatura de viajes de Naipaul, inteligente y subjetiva, conforma una narración directa del choque de civilizaciones.» The New York Times «Esto es la India. No conozco otro libro que consiga capturar con tanta precisión esta locura... Brillante.» John Wain, The Observer «Sus dotes de narrador son espectaculares... Uno regresa con placer a las revelaciones que se van desvelando a un tiempo sobre la India y sobre él.» The Times (London) «Escriba en el género que escriba, Naipaul es un maestro.» The New York Review of Books

Singh, giovane coloniale di origine indiana, lascia alla fine della seconda guerra mondiale la nativa Isabella, isola incastonata nello smalto turchese dei Caraibi, per andare a studiare a Londra, da cui, al termine dei corsi universitari, ripartirà con una moglie bianca e una valigia piena delle schegge dei suoi sogni. Tornato a casa, e diventato un imprenditore di successo, Singh decide di entrare in politica in un momento cruciale per la sua piccola patria, da poco avviata verso l’indipendenza. Ma, mentre è di nuovo a Londra per chiedere sussidi finanziari e aiuto politico alla ex potenza coloniale, i compagni di partito approfitteranno della sua assenza per escluderlo dal potere. A Singh, condannato a un duplice fallimento, non resta che fuggire i miasmi della sua terra, contaminata fin nell’essenza, per ritirarsi in un piccolo albergo alla periferia della metropoli inglese, dove si dedicherà alla stesura delle sue memorie, riflettendo sull’ominoso destino cui il cittadino coloniale pare votato. E giungerà all’inquietante quanto amara conclusione che il coloniale può soltanto rassegnarsi a essere una copia sfocata del colonizzatore: i mimi del Terzo Mondo sono condannati a perpetuare, in una tragica parodia, gesti non loro e a patire fino in fondo i tormenti di un morbo immedicabile – quello della marginalità.

(includes The Suffrage of Elvira, A Flag on the Island and Mr. Stone and the Knights Companion) Written early in V. S. Naipaul’s prolific career, these three works of fiction — two novels and a collection of stories — are ample evidence of his cosmopolitan reach and his seemingly effortless command of broad comedy and acute observation.

In Half a Life we are introduced to the compelling figure of Willie Chandran. Springing from the unhappy union of a low-caste mother and a father constantly at odds with life, Willie is naively eager to find something that will place him both in and apart from the world. Drawn to England, and to the immigrant and bohemian communities of post-war London, it is only in his first experience of love that he finally senses the possibility of fulfilment. In its humorous and sensitive vision of the half-lives quietly lived out at the centre of our world, V. S. Naipaul’s graceful novel brings its own unique illumination to essential aspects of our shared history. ‘Parts are as sly and funny as anything Naipaul has written. Nobody who enjoys seeing English beautifully controlled should miss this novel’ – John Carey, Sunday Times

Considerada la obra más significativa del Premio Nobel de Literatura V.S. Naipaul, esta novela retrata la imposibilidad de los inmigrantes de integrarse en una cultura colonial y seguir manteniendo sus raíces. Naipaul nos ofrece la historia de un hombre educado para pandit en su pequeña comunidad de Trinidad, pero que no atendió esta llamada y acabó por aprender el oficio de periodista, que al final fue incapaz de mantener. Pierde su empleo. Su vocación aparece y desaparece sin llegar a hacerse realidad. Tiene tendencia a ataques de letargia, a apoyarse en la fortaleza de los demás, a expresar su humillación con una conducta arisca. Pero su resentimiento colonial persiste, su deseo de algo más, de una casa, de una historia. No deja de luchar contra el abyecto abrazo de la familia de su mujer. Adquiere casas: casas desvencijadas, insatisfactorias, mal construidas. Pero son suyas, y en ellas es, si bien temporalmente, inexpugnable.